Sfatul expertului
Cum protejăm pielea mâinilor de efectele igienizării frecvente?
Una dintre afecțiunile dermatologice care au captat atenția prin numărul crescut de cazuri în contextul pandemic este dermatita mâinilor.
Sfatul expertului
Una dintre afecțiunile dermatologice care au captat atenția prin numărul crescut de cazuri în contextul pandemic este dermatita mâinilor.
Una dintre afecțiunile dermatologice care au captat atenția prin numărul crescut de cazuri în contextul pandemic este dermatita mâinilor.
Substanțele cu efect slab iritant, ca de exemplu apa, detergenții, solvenții slabi nu au un potențial suficient de toxic pentru a cauza deteriorări structurale ale pielii după doar o expunere. Efectul cumulativ este cel care în final duce la apariția inflamației la nivelul mâinilor, iar pe lângă utilizarea frecventă a iritantului, de cele mai multe ori se asociază folosirea dezinfectanților cu concentrație mare de alcool, condițiile nefavorabile de mediu, fricțiunea, predispoziția de a dezvolta o eczema a mâinii (istoricul personal de dermatita atopică). Prevalența în populația generală pentru dermatita mâinilor a fost estimată a fi undeva între 2 și 9%, femeile având un risc mai mare de a o dezvolta.
Dermatita de contact era una dintre cele mai frecvente boli profesionale în domeniul sanitar, în sectoarele unde persoanele erau expuse frecvent la chimicale sau se spălau frecvent pe mâini. Statistica s-a modificat ca urmare a regulilor de prevenire a infecție cu coronavirus, fiind recomandate igienizarea cât mai frecventa a mâinilor și utilizarea soluțiilor alcoolice de către toată lumea.
Bariera împotriva mediului extern este primul strat al pielii, numit stratul cornos, care are și rolul de prevenire a pierderii de apă. Acest strat superficial cuprinde celule epiteliale aflate într-un dublu strat lipidic de ceramide, acizi grași și colesterol cu un conținut de apă ce poate varia între 20% și 35%. Aproape toate formele de eczemă a mâinilor implică dezechilibre la nivelul stratului cornos, care sunt urmate de cele mai multe ori (dar uneori fiind precedate) de un răspuns inflamator. Pentru a simplifica, distrugerea barierei pielii este urmată de chemarea celulelor cu rol inflamator la nivelul regiunii afectate. Inflamația și pierderea de apă transepidermală duc, în funcție de evoluția în timp, la apariția de vezicule, eritem, prurit, descuamare, fisuri uscăciune, îngroșarea pielii (lichenificare).
Majoritatea lipidelor din stratul cornos sunt solubile în apă iar expunerea din domeniile “wet work” (locurile de muncă unde se intră in contact frecvent cu apa), dar nu numai, pot elimina lipidele adiționale. Așa se explică paradoxul legat de uscăciunea pielii creată de apă, fiind necesară folosirea emolientelor.
Alterarea lipidelor din dermatita iritantă de contact apare când la nivelul mâinii se folosesc detergenți, săpunuri, alte chimicale și substanțe iritante. Expunerile repetate sau severe duc și la alterările straturilor profunde ale pielii, astfel formându-se un cerc vicios.
Foarte important rămâne să identificăm cât mai rapid semnele și simptomele acestei patologii și să consultam un specialist care va decide începerea unui tratament pentru a evita afectarea straturilor profunde și a reface bariera hidro-lipidică a pielii.
Bibliografie
Dr. Diana Gingean
Medic specialist dermatovenerolog